Muzeul de Artă Constanța marchează Zilele Europene ale Patrimoniului 2026 printr-un eveniment interactiv dedicat identității locale, memoriei și creativității
Într-un oraș de mare precum Constanța, unde vara aduce valuri de pasageri, iubiri de sezon și entuziasme trecătoare, tentația de a trăi totul la suprafață este mai mare ca oriunde
De la Küstenge la oraș european: Cum a găsit România Constanța în 1878
Situl arheologic Sucidava Moesica din satul Izvoarele (comuna Lipnița) a devenit punctul central al unei tabere intensive de cercetare și restaurare destinate studenților, masteranzilor și doctoranzilor Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța
Există o satisfacție aparte în a cunoaște denumirea exactă a lucrurilor pe care majoritatea oamenilor le descriu prin „chestia aia de acolo”
Constanța nu s-a zidit doar din calcar și piatră cubică, ci din povești.
În cel mai vechi pământ al României, unde orogeneza hercinică a lăsat în urmă doar creste roase de timp și martori de eroziune din granit, Munții Măcinului adăpostesc un sanctuar botanic unic în Europa
Irosirea timpului liber nu se produce prin lipsă de activitate, ci prin stocarea pasivă de conținut care nu solicită sistemul nervos.
Capacitatea de a transmite idei clar și convingător nu depinde de un talent nativ spectaculos, ci de înțelegerea modului în care creierul uman procesează informația
Într-o lume inundată de text generat automat, imagini sintetice și analize produse în doar câteva secunde, asistăm la o schimbare profundă de paradigmă: valoarea conținutului cognitiv brut scade exponențial
Cea mai mare greșeală în procesul de învățare este supra-complicarea lucrurilor
În timp ce, la începutul secolului XX, arhitectura orașului încerca din răsputeri să ascundă corpul uman în spatele ușilor închise (de la băile alafranga la eufemisticele „grupuri sociale”), la doar câțiva kilometri distanță, plaja de la Mamaia propunea exact opusul: expunerea.
Polemica recentă dintre „merdeneaua tradițională” și „croasantul franțuzesc” scoate la iveală nu doar gusturi culinare, ci și o poveste lingvistică fascinantă.
În vechiul Küstendje, unde comunitățile turcă, tătară, greacă și română împărțeau același spațiu urban, noțiunea de igienă și intimitate a marcat trecerea bruscă de la rigorile Orientului la ambițiile moderne ale Vestului
Când vorbim despre „șomaj” sau despre „sezonul estival”, avem în minte concepte moderne — indicatori economici, birocrație sau vacanțe pe litoral