Cercetările de arheologie preventivă derulate de o echipă de specialiști de la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în situl „Agigea Nord – situl nr. 4” au scos la iveală nu doar un ansamblu funerar bine conservat, ci și amprenta fizică a modului în care romanii organizau, măsurau și împărțeau pământul la periferia metropolei Tomis.

Ieșite la lumină pe traseul ce traversează teritoriile administrative ale localităților Valu lui Traian, Constanța și Agigea, vestigiile oferă o imagine fascinantă a vieții rurale din antichitatea pontică.

Inginerația agro-funerară a Tomisului: Centuriatio, strigatio și șanțurile de hotar

Dacă în orașul antic Tomis viața pulsa în jurul agorei și al portului, hinterlandul (chora) era sistematizat cu rigoare militară. La Agigea Nord, arheologii au identificat șanțuri de lotizare care atestă aplicarea sistemelor romane de cadastru:

  • Limites și centuriația: Șanțurile reprezentau linii oficiale de hotar (limites) între parcelele agricole rezultate din procesul de centuriatio- parcelarea topografică realizată de agrimensorii romani (gromatici).
  • Organizările de tip strigatio: Liniile de delimitare nu doar că separau proprietățile agricole, dar marcau precis și granița dintre terenurile cultivate și parcelele destinate necropolelor de familie, respectând prescripțiile juridice romane privind caracterul sacru al spațiului funerar (locus religiosus).

Cavoul din puț și banchetele de dincolo. Descoperirile din necropolă

În extremitatea nordică a sitului, echipa MNIR a documentat o parcelă funerară datată în secolele II–III p.Chr., alcătuită din șapte morminte și o groapă de reînhumare.

Piesa de rezistență o constituie o structură complexă de tip puț, adâncită până la 4,30 metri față de nivelul actual de călcare, din carul căreia au fost săpate trei firide longitudinale. Această dispunere ingenioasă este interpretată de cercetători drept un posibil cavou de familie.

Inventarul funerar recuperat este bogat și elocvent pentru riturile vremii:

Citește și
„Nu exista pește mai bun!” Secretul chefalului gras de altădată și cum a distrus comunismul alchimia unică de la Jurilovca
Educație
„Nu exista pește mai bun!” Secretul chefalului gras de altădată și cum a distrus comunismul alchimia unică de la Jurilovca
Punte educațională spre Regatul Unit: Liceul Teoretic „George Călinescu” din Constanța primește trofeul „Premium Plus Member” al British Council pentru al nouălea an consecutiv
Educație
Punte educațională spre Regatul Unit: Liceul Teoretic „George Călinescu” din Constanța primește trofeul „Premium Plus Member” al British Council pentru al nouălea an consecutiv
Ghidul vacanței de toamnă 2026: Elevii intră în pauza dintre module. Câte zile libere au și ce urmează în calendarul școlar
Educație
Ghidul vacanței de toamnă 2026: Elevii intră în pauza dintre module. Câte zile libere au și ce urmează în calendarul școlar
  • Vase de ritual și iluminat: Opaițe din ceramică, boluri, străchini, căni și monede depuse ca debol (obolul lui Charon);
  • Podoabe și unguente: Recipiente fine din sticlă pentru uleiuri parfumate (unguentaria) și un ulcior cu gură trilobată (oinochoe) de tradiție elenistică;
  • Practica rosaliilor și a banchetelor: În șanțul vestoric adiacent mormintelor a fost descoperită o mare cantitate de ceramică spartă (secolele II–IV p.Chr.), asociată de arheologi cu pomană funerară și banchetele comemorative (refrigeria) desfășurate la mormânt de către rude.

Originea numelui. Filologia cadastrului roman și etimologia vaselor de cult

Terminologia tehnică utilizată de arheologii MNIR își găsește rădăcinile în limba latină vorbită de coloniștii și veteranii stabiliți în Dobrogea romană:

  • Etimologia cuvântului centuriatio: Derivat din latina clasică (centuria – unitate formată din 100 de părți, de la centum – „sută”). În topografia romană, o centuria reprezenta o parcelă standard de teren agricol (de regulă 200 de iugăre / aprox. 50 de hectare), împărțită prin axe ortogonale (cardines și decumani).
  • Etimologia termenului oinochoe: Preluat direct din neogreacă și greaca antică (oinochoē, compus din oinos – „vin” și cheō – „a turna”). Desemnează ulciorul specific cu gura pliată în trei lobi, conceput ergonomic pentru a turna vinul fără picurare în timpul libațiilor rituale.
  • Etimologia termenului limites / limită: Substantivul latin limes (la plural limites) desemna inițial o cărare, o rigolă sau un șanț trasat de agrimensori pentru a separa două proprietăți rurale. Ulterior, termenul a evoluat spre sensul geopolitic de graniță fortificată a Imperiului Roman, dând în limba română substantivul limită.

Descoperirile de la Agigea demonstrează că sub infrastructura modernă a Dobrogei contemporane pulsează încă rețeaua invizibilă, dar milimetric calculată, a civilizației romane.

O lumină de acum 1.500 de ani pe malul Dunării: Ce ne spune fragmentul de opaiț descoperit la Capidava