Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) derulează în această perioadă proiectul editorial „Triptic oriental. Trei ipostaze ale prezenței culturale otomane în Dobrogea”, un demers cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) în sesiunea din acest an. derulează în această perioadă proiectul editorial „Triptic oriental. Trei ipostaze ale prezenței culturale otomane în Dobrogea”, un demers cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) în sesiunea din acest an.

Punctul central al inițiativei îl constituie publicarea volumului științific „Economie și societate în Dobrogea otomană. Secolele XVI-XVIII”, o lucrare menită să aprofundeze o epocă de peste patru secole de prezență turco-otomană în regiune.

Dacă la cumpăna secolelor XIX-XX faleza din Peninsulă aduna protipendada pentru micile alinturi ale vieții urbane, de la atmosfera rafinată a primelor cazinouri până la tabieturile moștenite din Orient, rădăcinile acestor interferențe culturale merg mult mai adânc.

Așa cum remarca lingvistul Lazăr Șăineanu în Încercare asupra semasiologiei limbei române (1887), cultura autohtonă a absorbit o întreagă recuzită a ospitalității și a petrecerii, remarcând un paradox fascinant: : „poporul român a împrumutat cuvente și espresiuni privitoare la beție de la un popor căruia religia îi interzice consumul de alcool”. Așa am preluat de la turci întreaga recuzită a chefuiilor și a tabieturilor: de la chef, bairam, chiolhan, mahmur sau toi (banchet), până la rachiu (provenit din arabicul 'araq – „sudoare”, desemnând inițial distilarea din „sudoarea curmalelor”), salep sau afion.

Tot din Orient ne-au rămas reperele răsfățului tabacului și al tabieturilor de cafenea- tutun, ciubuc, narghilea, alături de cafeaua fiartă la ibric, dar și apetitul pentru dulciurile pe bază de zahăr (precum rahatul sau baclavaua)

Interesant este că ecourile acestor legături se regăsesc până și în detalii grafice moderne, în grafie: dincolo de vocabular, în istoria tiparului, când limba turcă a trecut la alfabetul latin în cadrul reformei moderne, pentru semnul grafic al literei „ș” (sedila) s-a inspirat direct din scrierea și grafia limbii române.

Citește și
De la huzurul Peninsulei și răsfățurile de altădată la matematica unui bonus modern
Educație
De la huzurul Peninsulei și răsfățurile de altădată la matematica unui bonus modern
Pe Titanic erau sănătoși. Despre iluzia norocului în viață și pe ecrane
Educație
Pe Titanic erau sănătoși. Despre iluzia norocului în viață și pe ecrane
Cutia Pandorei și iluzia cadoului: De la mitul antic la capcanele lumii digitale
Educație
Cutia Pandorei și iluzia cadoului: De la mitul antic la capcanele lumii digitale

Dincolo de clișee

Noul volum editat de MINAC vine tocmai să completeze această perspectivă istorică, mergând dincolo de clișee și analizând structurile economice și sociale ale Dobrogei otomane. Proiectul este realizat în parteneriat instituțional cu Uniunea Democrată Turcă din România, Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” din Constanța și Asociația pentru Patrimoniu Pontos, constituindu-se ca o continuare a demersurilor similare sprijinite de AFCN în 2013 și 2023.

Prin publicarea acestei lucrări, organizatorii își propun să ofere comunității academice și publicului larg noi perspective documentare asupra evoluției regionale. Proiectul se desfășoară în perioada 15 septembrie – 14 noiembrie 2026, încununând eforturile constante ale muzeului constănțean de a cerceta, valorifica și aduce patrimoniul cultural otoman mai aproape de memoria vie a comunității.