Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) expune, timp de o lună, o amforă de masă restaurată spectaculos, din care se cunosc doar trei exemplare în toată România.

Descoperirea din inima orașului: Misiunea din strada I.G. Duca

În iulie 2016, în timpul unor săpături arheologice preventive pe strada I. G. Duca (în apropiere de Bulevardul Mamaia), arheologii au scos la lumină inventarul unui mormânt de incinerație datat între 168 și 150 a.Chr. (perioada elenistică).

Piesa centrală a acestei descoperiri a fost o amforă de masă de tip „pergamenian”, un vas nobil folosit la servirea vinului. Presiunea pământului o fragmentase în zeci de piese, însă arheologii au reșit să le recupereze aproape pe toate. Prin munca meticuloasă a restauratorului Valentina Luiza Ionescu, vasul a fost reconstituit complet, recăpătându-și forma originală.

Ritualul vinului și taina din mormânt

În antichitatea greco-romană, vinul nu era o simplă băutură, ci un simbol al civilizației și un element sacru.

  • Banchetul (Symposion): Vechii greci nu consumau niciodată vinul pur (care era extrem de tare), ci îl amestecau cu apă în vase speciale. În cadrul banchetelor ritualice, o gazdă desemnată (symposiarh) stabilea proporțiile exacte, deoarece beția necontrolată era văzută ca un gest barbar.
  • Obiceiul funerar: Amfora a fost îngropată alături de un întreg set destinat vinului: trei ulcioare de tip lagynos, un bol cu decor în relief și un polonic din bronz. Istoricii explică prezența acestor vase prin obiceiul antic de a stinge tăciunilor rugului funerar cu vin înainte de depunerea cenușii.

Eleganță în stil West Slope: Unicat din atelierele Mării Negre

Vasul impresionează prin rafinamentul decorativ realizat în stilul elenistic denumit convențional West Slope:

  • Jocul de culori: Un firnis negru mat (un înveliș sticlos) contrastează cu picturile în nuanțe de alb-bej și inciziile fine care lasă să se vadă lutul cărămiziu.
  • Motivele decorative: Gâtul amforei este îmbrăcat într-o ghirlandă fină de iederă, umărul este împodobit cu palmete (frunze stilizate), iar toartele au la bază mici pastile ceramice accentuate cu vopsea albă.
  • Originea: Deși stilul imită ceramica celebră din Pergam (Asia Mică), poziționarea ghirlandei pe gâtul vasului indică faptul că amfora a fost creată într-un atelier local vest-pontic.

💡 O raritate arheologică: În prezent, pe întreg teritoriul României sunt cunoscute doar trei exemplare de acest tip păstrate într-o stare atât de bună: unul descoperit la Histria și două la Tomis (Constanța).

Ghid de vizitare: Unde și când poate fi admirată amfora

  • Loc: Sediul MINAC – Piața Ovidiu / Str. Arhiepiscopiei nr. 7, Constanța.
  • Perioada: Expusă în format fizic timp de o lună (începând cu mijlocul lunii iulie 2026).
  • Ce mai poți vedea: Piesa face parte din seria „Exponatul Lunii” și este însoțită de documentația arheologică privind restaurarea și povestea descoperirii necropolei anticului Tomis.