După ce s-au investit zeci de milioane de lei din fonduri europene pentru a transforma Peninsula într-o zonă pietonală de prestigiu, municipalitatea intenționează acum să scoată dalele de granit și să așeze, în locul lor, un covor de asfalt.
1. Motivația „Confort Urban”: Lipsa stocurilor și degradarea accentuată
Conform informațiilor furnizate de reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Constanța (DJCC), proiectantul Confort Urban a prezentat deja această intenție în cadrul ședințelor Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. Argumentul oficial invocat de municipalitate este unul de ordin logistic: instituția nu mai deține pe stoc dale de granit pentru a înlocui segmentele deja sparte sau dislocate.
Această justificare vine pe fondul unei stări avansate de degradare a arterelor principale din Peninsulă, deși proiectul inițial a fost gândit să reziste zeci de ani sub trafic pietonal.
2. Paradoxul recepției finale: „Conform”, dar distrus
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale acestui caz este modul în care primarul Vergil Chițac a gestionat finalizarea birocratică a proiectului european.
- Recepție tardivă: Deși garanția lucrărilor a expirat în perioada 2018-2020, comisia de recepție a fost constituită prin dispoziția primarului abia în mai 2023.
- Verdictul oficial: În ciuda faptului că la data recepției (iunie 2023) pavajul era vizibil deteriorat, documentele oficiale semnate de reprezentanții primăriei atestă că „execuția este conformă”.
- Consecința: Prin semnarea acestor documente, garanția de bună execuție a fost eliberată, scutind constructorii de orice responsabilitate financiară pentru reparații, deși legea (HG 343/2017) impune termene mult mai stricte pentru aceste proceduri.
3. Presiunile din culise: Abandonarea zonei pietonale
Analiza situației sugerează că decizia de a asfalta nu este doar una tehnică, ci reflectă abandonarea totală a programului de pietonalizare a centrului istoric. Se pare că municipalitatea a cedat în fața presiunilor exercitate de un grup de interese format din:
- Agenți economici locali, care doresc acces auto facil pentru aprovizionare și clienți.
- Reprezentanți ai lăcașelor de cult, care s-au opus constant restricționării traficului în zonă.
Carieră la Polaris M Holding: Compania angajează Conducători Auto (Cat. C) în Constanța
Cumperi o casă în 2026? ANPC a lansat „Ghidul Cumpărătorului”: 5 pași pentru a evita capcanele imobiliare
Oportunitate de investiție în județul Constanța: Comuna Lumina scoate la licitație un teren intravilan de peste 2.000 mp
Prin turnarea asfaltului, zona va fi oficial redată traficului auto intens, pierzându-și identitatea de centru istoric european dedicat promenadei.
4. Avizul Ministerului Culturii: O comisie divizată
Soarta Peninsulei se află acum în mâinile Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI). În cadrul ședinței din februarie 2026, opiniile membrilor au fost împărțite:
- 4 voturi „pentru” propunerea primăriei.
- 3 voturi „împotrivă”.
Deși majoritatea simplă a înclinat spre validarea asfaltării, Ministerul Culturii a solicitat documentație suplimentară înainte de a emite un aviz definitiv. Specialiștii avertizează că o astfel de intervenție va altera iremediabil valoarea patrimoniului istoric, transformând o zonă cu potențial turistic imens într-o simplă arteră rutieră.
5. Cronologia unei investiții eșuate
Investițiile masive, de aproximativ 60 de milioane de lei, au vizat trei mari obiective care acum riscă să fie „asfaltate”:
- Piața Ovidiu: Lucrări finalizate în 2013, garanție expirată în 2018.
- Promenada Vraja Mării – Cazino – Port Tomis: Lucrări finalizate în 2014, garanție expirată în 2019.
- Zona pietonală a centrului istoric: Lucrări finalizate în 2015, garanție expirată în 2020.
Dacă planul primăriei va fi dus la bun sfârșit, Constanța va rămâne un caz atipic în rândul orașelor istorice europene, fiind probabil singura care a ales să revină la asfalt după ce a beneficiat de fonduri europene pentru modernizare și conservare istorică.
Curierulnational.ro
Observatornews.ro
moneybuzz.ro