De exemplu, este complet normal să porți un bikini pe plajă, dar dacă te gândești să mergi îmbrăcat la fel într-un supermarket aflat la doar câteva sute de metri distanță sau la birou, vei simți imediat priviri dezaprovatoare sau chiar o stare profundă de disconfort.
Istoria explozivă a unui nume
Cuvântul în sine ascunde o poveste fascinantă. Termenul bikini a apărut în limba franceză în 1947 și a fost botezat după testul atomic american din iunie 1946 din Atolul Bikini (din Insulele Marshall). Pe atunci, o publicație franceză (Le Monde Illustré) remarca genial că noul costum de baie este la fel de „cinglant” ca o explozie, echivalând cu o explozie extremă a pudorii. Creatorii au mizat tocmai pe această analogie: forța explozivă a bombei a fost pusă în paralel cu impactul vizual al costumului asupra privirilor (nu întâmplător în engleză avem și termenul figurativ de bombshell). ”Ce bombă arată!”
Mai mult, istoria limbajului ne rezervă și confuzii amuzante: pentru că prefixul „bi-” din cuvânt a fost înțeles greșit ca însemnând „doi”, mai târziu au apărut derivate artificiale dar fascinante precum monokini (construit pe ideea falsă de „o singură piesă”) sau trikini.
Contextul definește semnificația
O celebră teorie din antropologia socială, popularizată de Mary Douglas în lucrarea sa Purity and Danger („Puritate și pericol”), ne arată că lucrurile își capătă semnificația în funcție de context.
- O înghețată pe un cornet este un desert delicios.
- Aceeași înghețată căzută pe tricou își pierde statutul de aliment și devine instantaneu „murdărie”.
Același lucru se aplică și hainelor: cantitatea de piele lăsată la vedere în cazul unui bikini poate fi similară cu cea a lenjeriei intime, însă valoarea lor socială diferă radical în funcție de spațiul în care sunt purtate.
Cine stabilește regulile?
Societatea creează reguli stricte privind vestimentația profesională sau cotidiană, de la interviurile de angajare unde un costum formal poate schimba total percepția angajatorilor, până la mediul academic. Câteodată, aceste reguli sunt însoțite de duble standarde sau prejudecăți, studiile arătând că femeile din poziții de lider sau din mediul academic se confruntă frecvent cu evaluări subiective legate de aspectul lor exterior.
Chiar dacă aceste convenții sociale par adesea naturale sau „bătute în cuie”, antropologia ne reamintește un adevăr esențial: noi le-am creat și tot noi le putem schimba.
P.S. Dacă tot vorbim despre convenții sociale, roluri pe care ni le asumăm și felul în care societatea ne citește „costumele” sau aparențele, s-ar putea să te intereseze și incursiunea noastră în culisele artei dramatice. Citește aici articolul despre cuvântul teatru care are o istorie fascinantă și care urmărește evoluția spectacolului și a spațiilor dedicate acestuia din antichitate și până în modernitate.







Curierulnational.ro
Observatornews.ro
Povesteacasei.ro