Detalii despre eveniment
- Perioada: Festivalul se va desfășura în zilele de 25-27 septembrie 2026.
- Locația: Toate spectacolele vor avea loc la Cercul Militar din Medgidia (Casa Armatei), iar intrarea este liberă.
- Participanți: Evenimentul va reuni opt trupe de teatru venite din mai multe orașe ale țării, respectiv Roman, Mediaș, Alba Iulia, Buzău, Lugoj și Medgidia.
- Program general:
- Deschiderea oficială: Vineri, începând cu ora 17:30.
- Spectacole pentru copii: Programate la matineu, sâmbătă și duminică.
- Festivitatea de închidere: Duminică, de la ora 20:30.
O scurtă etimologie și istorie
Cuvântul teatru are o istorie fascinantă care urmărește evoluția spectacolului și a spațiilor dedicate acestuia din antichitate și până în modernitate.
- Termenul provine din grecescul theatron, care însemna „teatru; oamenii din teatru; un spectacol” și, literar, „loc pentru vizionare”. Acesta este compus din theasthai („a privi, a contempla”, legat de thea – „o priveliște, o vedere”) și sufixul -tron, care denumește un loc. Lingvistul Robert Beekes notează că termenul thea nu are rădăcini indo-europene sigure, originea sa fiind probabil pre-greacă.
- Trecerea prin latină și franceză: Din greacă, termenul a trecut în latină ca theatrum („casă de jocuri, teatru, scenă, spectatori”), devenind ulterior în franceza veche theatre (secolul al XII-lea) și în franceza modernă théâtre. De aici îl avem și noi. Termenul a pătruns în limba română modernă la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, o dată cu dezvoltarea primelor manifestări dramatice moderne în Principatele Române și cu influența puternică a culturii franceze și italiene (teatro / théâtre).
Adaptarea fonetică:
Forma românească teatru reflectă adaptarea directă după modelul neologic vestic, păstrând structura savantă apropiată de etimonul latin (theatrum), dar adaptată la sistemul fonetic al limbii române.

Poliția Română organizează concurs pentru șefia IPJ Constanța. Condiții, calendar și cerințe pentru funcție

Eleva Evelina Bacu din Constanța, inovatie socială la un hackathon internațional: Platforma „SecondChance” pentru egalitatea de șanse

Portul Constanța și Anghel Saligny, la 130 de ani de istorie. Memorie, patrimoniu și reinterpretare vizuală la Marea Neagră
Extinderea sensurilor:
Asemănător parcursului din limbile vest-europene, în limba română termenul a depășit treptat granițele clădirii sau ale artei dramatice, fiind utilizat atât cu sensul figurat de scenă a unor evenimente (de exemplu, teatru de operații militare), cât și pentru a descrie un comportament afectat sau exagerat („a face teatru”).
Primele atestări în limba engleză
Perioada anglo-saxonă:
În vocabularul vechi englez al Arhiepiscopului Ælfric, cuvântul latin theatrum a fost tradus prin wafungstede („un loc pentru priveliști/spectacole”), sugerând că anglo-saxonii nu aveau un echivalent cultural direct pentru această instituție. O anecdotă interesantă din aceleași glosare menționează traducerea eronată a termenului prin myltestrehus („bordel”), o confuzie probabil cauzată de scrierile bisericești care blamau spectacolele romane decăzute ale epocii.
Apariția sensului modern:
- În sensul de loc deschis pentru spectacole în antichitate, cuvântul este atestat în engleza târzie a secolului al XIV-lea.
- Semnificația de „clădire unde se joacă piese de teatru” apare în anii 1570.
- Sensul de sală cu scenă și niveluri de scaune pentru prelegeri sau demonstrații chirurgicale datează din anii 1610.
- Extinderea spre zona figurativă și instituțională (dramaturgie, producție, scenă) s-a produs în anii 1660, în timp ce expresia theater-goer (spectator de teatru) este atestată din 1870.
Asemeni termenului „teatru”, și cuvântul concert are o istorie etimologică fascinantă, marcată de o inversare semantică spectaculoasă: de la ideea de dispută și competiție, la cea de armonie și acord muzical.




Curierulnational.ro
Observatornews.ro
Povesteacasei.ro