În perioada 29 octombrie – 1 noiembrie 2026, Piațeta Decebal va găzdui ediția din acest an a Dovleac Fest, un eveniment ce îmbină târgul producătorilor locali, atelierele creative pentru copii și un ospăț tradițional în aer liber.

Piesa centrală a ediției 2026 este o plăcintă cu dovleac gigant, lungă de 50 de metri, pregătită de maeștri patiseri după o rețetă tradițională, concepută pentru a fi împărțită cu vizitatorii festivalului.

Meniul festivalului: Bucătărie la ceaun, pastramă pe jar și bunătăți de cămară

Timp de patru zile, Piațeta Decebal din Medgidia se va transforma într-o bucătărie de campanie în aer liber, unde preparatele din carne și legumele de sezon vor fi vedetele ofertelor culinare:

  • Festinul din carne și ceaune: Pastramă de oaie friptă pe jar, ciolane de porc rumenite cu șorici crocant, tocănițe la ceaun, mici, cârnați tradiționali și costițe, servite alături de mămăligă aurie, varză călită și murături asortate.
  • Deserturi de toamnă: Pe lângă plăcinta-gigant de 50 de metri, vizitatorii vor găsi dovleac copt la cuptor, gogoși, clătite și patiserie artizanală.
  • Târgul producătorilor și artizanilor: Zeci de expozanți vor aduce miere de albine, dulceață, zacuscă, siropuri naturale, conserve de cămară, precum și dovleci decorativi, tărtăcuțe și obiecte handmade.

Pentru copii, organizatorii au pregătit ateliere de sculptat și pictat dovleci, spații de joacă gonflabile și carusele.

Originea numelui. Filologia dovleacului, bostanului și plăcintei în spațiul pontic

Denumirile folosite în gastronomia românească pentru preparatele de toamnă poartă amprenta profundă a bilingvismului și a contactelor culturale din spațiul sud-est european, caracteristice mai ales Dobrogei.

Etimologic, lexemul dovleac este un împrumut din limba bulgară (dovlek / dovlak), păstrând în graiurile muntene și dobrogene o concurență sinonimică fascinantă cu termenul bostan (provenit din turcul bostan, la rândul său preluat din persanul būstān – „grădină de miresme” sau „loc cultivat cu verdețuri”). În timp ce în Moldova se folosește predominant termenul de origine slavă harbuz sau lubeniță pentru varietățile zemoase, în Dobrogea bostanul desemnează generic atât pepenele, cât și dovleacul de copt (Cucurbita maxima).

La rândul său, substantivul plăcintă este un moștenitor direct din limba latină vorbită (placenta – „prăjitură turtită”, termen preluat de romani din grecește, plakous). Continuitatea termenului latin doar în limba română și în dialectele italiene de sud arată că tradiția foilor coapte pe vatră sau pe lespede, umplute cu legume sau brânzeturi, are o vechime bimilenară în bazinul dunărean.

Istoria Medgidiei. De la fondarea otomană din secolul al XIX-lea la mozaicul cultural contemporan

Desfășurarea unui astfel de festival în Piațeta Decebal din Medgidia evocă istoria urbană unică a orașului din Podișul Dobrogei Central-Sudice.

Orașul a fost reîntemeiat oficial în anul 1856 de către sultanul Abdul-Medjid (1839–1861), pe locul vechiului sat Karasu („Apa Neagră”), devenind primul oraș dobrogean construit după un plan urbanistic modern, cu străzi paralele și piețe comerciale sistematizate. Proiectat de inginerii otomani ca un centru de schimb comercial și agrar pentru fermierii și crescătorii de animale din centrul Dobrogei, Medgidia a păstrat de-a lungul deceniilor tradiția târgurilor de toamnă (panairuri).

După integrarea Dobrogei în statul român modern (1878), Medgidia a evoluat dintr-un avanpost comercial multietnic (români, tătari, turci, lipoveni, greci) într-un important nod feroviar și industrial pe axa București–Constanța. Organizarea unor evenimente precum Dovleac Fest reînodă tradiția vechilor târguri dobrogene de mărfuri și roade ale pământului, în care diversitatea etnică și gastronomică definește identitatea comunității locale.