De cele mai multe ori, adevărata istorie este scrisă în ceramică: în bucățile de lut ars, în toartele masive și în cioburile de amfore scoase cu grijă din pământul uscat al Dobrogei.

La Capidava, pe malul înalt al Dunării, săpăturile arheologice continuă să scoată la lumină fragmente dintr-un mozaic fascinant. Aici, trecutul prinde contur, fragment cu fragment, dezvăluind o cetate romano-bizantină vibrantă, conectată la marile rute comerciale ale lumii mediteraneene.

Printre cele mai recente și grăitoare descoperiri din șantierul arheologic se numără fragmentele de amfore de vin din categoria Late Roman 1 (LR1), piese ceramice care confirmă în mod spectaculos izvoarele scrise din Antichitate.

Izvorul antic: Expositio Totius Mundi et Gentium
În secolul al IV-lea d.Hr., un geograf anonim redacta Expositio Totius Mundi et Gentium („Descrierea întregii lumi și a neamurilor”), un text comercial de o valoare inestimabilă. La paragraful 39, autorul nota un detaliu clar despre faima uneia dintre cele mai bogate regiuni ale imperiului:
”Deinde iterum regio Ciliciae, quae faciens multum vinum laetificat et alias provincias…”
(„Apoi, din nou, regiunea Ciliciei, care, producând mult vin, înveselește și alte provincii…”)

Mărturia din pământ: Amforele Late Roman 1 (LR1)

Textul latin ne spunea că vinul din Cilicia (regiune din sudul Turciei de astăzi, de pe coasta Mediteranei) „înveselea alte provincii”. Însă abia săpăturile arheologice de la Capidava oferă dovada palpabilă că printre aceste provincii „înveselite” se număra și Scythia Minor (Dobrogea de azi).

În straturile arheologice din secolele IV–VI d.Hr., cercetătorii au identificat numeroase fragmente specifice de amfore Late Roman 1 (LR1):

  • Inconfundabilele caneluri: Liniile orizontale strânse, profilate pe corpul amforei, ușor de recunoscut pe cioburile scoase la lumină din pământul Capidavei.
  • Toartele masive: Cârligele ceramice scurte și rezistente, concepute special pentru a suporta greutatea recipientului plin cu vin.
  • Producția originală: Fabricate în atelierele ceramice din Cilicia și din nordul Siriei, aceste amfore erau „containerele standard” pentru transportul maritim al vinului de calitate.
Citește și
Dincolo de imaginile virale cu Dunărea scăzută: Ce ascunde, de fapt, Podul lui Constantin cel Mare și ce avem de protejat
Educație
Dincolo de imaginile virale cu Dunărea scăzută: Ce ascunde, de fapt, Podul lui Constantin cel Mare și ce avem de protejat
Când Dunărea își retrage apele, istoria iese la suprafață: Podul lui Constantin cel Mare și noile frontiere ale arheologiei românești
Educație
Când Dunărea își retrage apele, istoria iese la suprafață: Podul lui Constantin cel Mare și noile frontiere ale arheologiei românești
Se scrie un nou capitol în istoria muzicii românești: S-au deschis înscrierile pentru Festivalul Mamaia 2026!
Educație
Se scrie un nou capitol în istoria muzicii românești: S-au deschis înscrierile pentru Festivalul Mamaia 2026!


CALĂTORIA UNEI AMFORE DE LA CILICIA LA CAPIDAVA

1. Producția: Strugurii culeși și presați pe coastele Ciliciei.
2. Sigilarea: Vinul turnat în amfore LR1 impermeabilizate cu rășină.
3. Traseul maritim: Corăbiile traversau Mediterana și Marea Neagră.
4. Traseul fluvial: Pe Dunăre până în portul Capidavei.
5. Consumul: Deschidere amforelor în tavernele și fortăreața locală.

Ce ne spun aceste săpături despre viața de la Capidava?

Munca arheologilor de pe șantierul de la Capidava demolează un mare mit: acela că cetățile de pe Limesul dunărean erau doar niște avanposturi militare izolate, austere și rupte de lumea civilizată.

Descoperirea amforelor din Cilicia demonstrează că:

  1. Capidava era un hub comercial activ: Cetatea dispunea de un port fluvial important, unde ancorau nave comerciale încărcate cu bunuri de lux din întreg Bazinul Mediteranean.
  2. Standard de viață ridicat: Militarii din garnizoană, veteranii și populația civilă din cetate nu consumau doar vinuri locale, ci aveau acces la produse fine importate de la mii de kilometri depărtare.
  3. Puntea dintre text și artefact: Când cronicile antice scrise pe pergament se potrivesc perfect cu piesele ceramice dezgropate din pământ, istoria devine incontestabilă.

Pasiune și rigoare pe șantierul arheologic

Săpăturile de la Capidava ne amintesc de ce arheologia este o știință atât de spectaculoasă. Fiecare perie trasă peste pământul uscat, fiecare bucată de amforă spalată și etichetată cu grijă reconstruiește o lume care a trecut, dar care refuză să fie uitată.

Trecutul prinde contur, fragment cu fragment. Iar data viitoare când privim o bucată de ceramică dintr-un muzeu, merită să ne amintim că acel ciob a purtat cândva, peste mări și țări, un strop din vinul care „înveselea provinciile” lumii antice.