Manifestarea, intitulată sugestiv „Portul Constanța și Anghel Saligny după 130 de ani. Memorie, patrimoniu și reinterpretare vizuală”, aduce la un loc cercetători, istorici, profesori și elevi într-un dialog intergenerațional menit să reevalueze rolul infrastructurii portuare dobrogene în istoria modernă a României.

Originea numelui și etimologia „portului” (Portus / Portare). De la trecerea maritimă la adăpostul comercial al corăbiilor

În centrul acestei evocări istorice se află însuși conceptul de port – spațiul de graniță unde uscatul întâlnește marea și unde comerțul capătă anvergură strategică.

Etimologic, cuvântul port provine din limba latină (portus, -us), un termen legat originar de adjectivul/substantivul indo-european *pertu- („trecere”, „loc de traversare”) și înrudit direct cu verbul latin portare („a purta”, „a transporta”) și cu porta („poartă”).

În Antiquitate, portus nu desemna doar un simplu adăpost natural împotriva furtunilor, ci poarta maritima prin care mărfurile, ideile și culturile erau purtate dintr-o lume în alta. În cazul Constanței (vechiul Tomis), viziunea proiectată de Anghel Saligny la sfârșitul secolului al XIX-lea a transformat această „poartă” într-un nod logistic modern, legând direct gurile Dunării și căile ferate române cu marile rute de navigație ale lumii.

Istorie, cercetare și comunitate. Invitații simpozionului

Simpozionul oferă o perspectivă riguroasă asupra evoluției infrastructurii maritime, reunind nume sonore din mediul academic și muzeal românesc:

  • Perspective academice și militare: La manifestare participă prof. univ. dr. Valentin Ciorbea (membru al Academiei Oamenilor de Știință din România) și dr. Andreea Croitoru (șeful Secției Istoria Marinei din cadrul Muzeului Național al Marinei Române).
  • Cercetare istorică locală: Contribuțiile istorice sunt completate de dr. Lavinia Dacia Dumitrașcu (cercetător științific la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța) și de lucrările prezentate de prof. dr. Natașa Peteu, conf. univ. dr. Anastasia Dumitru (Universitatea Apollonia din Iași), alături de prof. Dumitru Viorel (Asociația Filateliștilor Tomis) și profesorii Gina Unitu, Rodica Pînzaru și Valentina Apostol.

Punte între generații. Expoziție de carte și grafică vectorială realizată de elevi

Unul dintre cele mai valoroase elemente ale manifestării îl constituie îmbinarea dintre patrimoniul scris și mijloacele moderne de exprimare vizuală folosite de tineri:

  1. Expoziția de carte veche și documentară: Organizată de Biblioteca Universitară „Ioan Popișteanu” a Universității „Ovidius” din Constanța și prezentată de dr. Mădălina Nicolae (șef Serviciu Relații cu utilizatorii), expoziția aduce în prim-plan volume și documente rare legate de construcția portului și lucrările inginerului Saligny.
  2. Reinterpretare digitală prin grafică vectorială: Elevii clasei a X-a A (specializarea Tehnician operator procesare text-imagine) de la Liceul Tehnologic „Tomis” – Școală Europeană, sub coordonarea prof. ing. Alexandrina Macarov, expun o serie de lucrări de grafică vectorială. Aceștia au retranspus estetic elementele industriale, silozurile proiectate de Saligny și structura mării în limbaj vizual contemporan.

Parteneriat instituțional pentru protejarea memoriei culturale

Manifestarea este rezultatul colaborării strânse dintre principalele instituții de cultură și învățământ din județ:

  • Susținere managerială: Proiectul beneficiază de sprijinul dr. Laura Stroe Abibula (directorul Centrului Județean Constanța „Teodor T. Burada”), al prof. univ. dr. habil. Florentina Nicolae (directorul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”) și al prof. dr. Alina-Viorica Dumitrașcu (directorul Liceului Tehnologic „Tomis”).

Un mozaic de 130 de ani între inginerie și identitate națională

La 130 de ani de la punerea pietrei de temelie a portului modern de către Regele Carol I și Anghel Saligny, Portul Constanța rămâne nu doar cel mai important obiectiv economic și strategic al României la Marea Neagră, ci și un simbol al ambiției tehnice naționale. Prin inițiative care aduc laolaltă documentele de arhivă, discursul academic și arta digitală a elevilor, moștenirea lui Saligny continuă să fie un punct de reper viu pentru comunitatea dobrogeană.