Constanța primește o veste de o inestimabilă valoare pentru patrimoniul său spiritual și arhitectural. Pe faleza istorică a orașului, acolo unde ecourile trecutului se împletesc cu briza mării, una dintre cele mai reprezentative bijuterii monumentale se pregătește pentru o mult-așteptată renaștere. Primăria Municipiului Constanța a emis oficial Autorizația de Construire nr. 579 la data de 28 septembrie 2026, la solicitarea Muftiatului Cultului Musulman din România. Proiectul ambițios vizează „Consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a Moscheii Regale Carol I”, stabilind un orizont de execuție de 36 de luni și o valabilitate a documentului extinsă până la 28 septembrie 2028.

Istoria unui simbol. Darul Marelui Rege pentru credincioșii dobrogeni

Rădăcinile comunităților musulmane în spațiul românesc datează din secolele XIV-XV, dezvoltându-se puternic în Dobrogea. Dacă în anul 1900 în regiune funcționau aproximativ 260 de geamii, numărul acestora a scăzut dramatic după al Doilea Război Mondial, ajungând astăzi la circa 70 de lăcașuri, multe necesitând reparații urgente.

Alături de alte monumente de excepție precum Geamia Hunchiar din Constanța, Esmahan Sultan din Mangalia sau geamiile din Medgidia, Babadag, Tulcea și Hârșova, Moscheea Carol I ocupă un loc cu totul special. Cunoscută de credincioși drept „Kral camisi” („Geamia Regelui”), clădirea a fost edificată între 1910 și 1913 din inițiativa și cu sprijinul Marelui Rege Carol I, ca un dar simbolic de apreciere pentru comunitatea musulmană. Noul lăcaș a fost ridicat pe amplasamentul fostei geamii Sultan Mahmud (datată 1822-1823 și ctitorită de Hafuz Hussein Pașa), care fusese demolată în 1910 din cauza stării avansate de degradare.

O bijuterie arhitecturală unică și inaugurarea din 1913

Piatra de temelie a fost pusă în vara anului 1910 în prezența ministrului Spiru Haret, un susținător devotat al comunității musulmane dobrogene. Inaugurarea a avut loc pe 31 mai 1913, în prezența Familiei Regale – Regele Carol I și Regina Elisabeta și a înalților reprezentanți ai cultului musulman.

Planurile au fost realizate de ilustrul arhitect Victor Ștephănescu (1877-1950), în timp ce structura din beton armat, printre primele de acest gen din România,a fost proiectată de inginerul Gogu Constantinescu (1881-1965). Stilul clădirii reprezintă o sinteză spectaculoasă:

Citește și
Litoralul câștigă teren. Au început lucrările de înnisipare pentru noile plaje din Mangalia și Saturn
Din Constanta
Litoralul câștigă teren. Au început lucrările de înnisipare pentru noile plaje din Mangalia și Saturn
Cod galben de vânt în Constanța și Tulcea. Rafale de până la 70 km/h și apelul autorităților
Din Constanta
Cod galben de vânt în Constanța și Tulcea. Rafale de până la 70 km/h și apelul autorităților
Ecologia între birocrație și orizontul păsărilor călătoare. Un nou parc transfrontalier la Valu lui Traian
Din Constanta
Ecologia între birocrație și orizontul păsărilor călătoare. Un nou parc transfrontalier la Valu lui Traian
  • Arhitectură: Îmbinare între stilul neoromânesc bizantin și cel arabo-egiptean, inspirată după modelul Moscheii Aqsunqur din Cairo.
  • Curtea interioară: De inspirație maură, realizată după modelul faimosului palat Alhambra din Granada.
  • Minaretul: O structură impresionantă de 38 de metri înălțime, în stil maur, ale cărei 140 de trepte interioare conduc spre locul de unde muezinul cheamă credincioșii la rugăciune.
  • Sala centrală: De formă pătrată (14x14 metri), îmbrăcată în faianță specială pentru spații sacre, donată de statul turc în 1910.

Lăcașul adăpostește și un tezaur inestimabil: un covor oriental cu o suprafață de 144 mp, realizat la lacul Hereke din Turcia. Având o vechime de peste două secole, covorul a aparținut sultanului Abdul Hamid și provine de pe fosta insulă Ada Kaleh.

Consolidările din trecut și spiritul de frontieră: O punte între lumi

Clădirea a mai trecut prin intervenții de protecție structurală de-a lungul timpului. Între 1957 și 1959, inginerul Aurel Beleș a coordonat lucrări de consolidare la cupolă și minaret, iar în anii 1981 și 1993 au fost realizate lucrări de reabilitare sub îndrumarea arhitectului Kemal Ghengoiomer.

Privind spre gestul Regelui Carol I și spre arhitectura lăcașului, putem citi în ele mult mai mult decât un simplu act administrativ. Dobrogea a reprezentat întotdeauna un spațiu al alterității fericite și al interferenței culturale, un mozaic unde comunitățile turcă, tătară, română sau greacă au conviețuit firesc. Într-o Românie care s-a definit adesea ca o „țară de frontieră” între Occident și Orient, Moscheea Regală Carol I, prin însăși sinteza sa unică, devine materializarea fizică a acestei punți culturale.

Dincolo de rolul său religios, monumentul rămâne un simbol viu al mozaicului etnic dobrogean, al toleranței și al respectului reciproc dintre statul român și comunitatea musulmană. Noua autorizație emisă în septembrie 2026 marchează deschiderea unei etape cruciale pentru conservarea acestei valori de patrimoniu național.