Lucrările de înnisipare în zona Mangalia–Saturn au debutat pe 22 septembrie 2026 și se vor derula până la sfârșitul lunii octombrie, reprezentând una dintre ultimele etape ale amplului program național de combatere a eroziunii costiere.

De la faleza bătută de valuri, la o plajă generoasă de 100 de metri

Proiectul vizează o suprafață estimată la aproximativ 30 de hectare, întinsă pe o lungime de aproape 3 kilometri. Intervenția vine să repare o situație critică în care, din cauza avansului agresiv al mării, țărmul ajunsese în anumite sectoare din Mangalia până la marginea falezei.

Conform detaliilor tehnice oferite de constructor, noile plaje vor avea o lățime de circa 100 de metri pentru turiști, continuându-se sub apă cu o pantă lină de încă aproximativ 200 de metri.

Cum se naște o plajă: Tehnologie la 40 de kilometri în larg

Întregul proces de extindere costieră se bazează pe o logistică impresionantă:

  • Sursa nisipului: Materialul aluvionar este extras din zone autorizate situate în largul Mării Negre, la circa 40 de kilometri de țărm și la o adâncime de 26 de metri.
  • Transportul: O navă specializată aspiră un amestec de apă și nisip de pe fundul mării, care este ulterior pompat spre uscat printr-o conductă lungă de aproximativ 1.100 de metri.
  • Nivelarea: Pe țărm, utilajele preiau materialul și îl distribuie pentru a contura noua morfologie a plajei.

Pe lângă beneficiul turistic evident, proiectul integrează și patru structuri costiere de protecție menite să stabilizeze țărmul. Investițiile din acest sector sunt proiectate să reziste pe o durată de viață de 50 de ani.

Pasul final spre închiderea programului național de protecție costieră

Lotul Saturn–Mangalia reprezintă al 10-lea din cele 11 stabilite în cadrul programului național derulat prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral. După finalizarea acestui tronson până la sfârșitul lunii octombrie, șantierul se va muta în zona 2 Mai și se va reveni pentru a închide sectorul de la Costinești, atingându-se astfel obiectivul de 30,5 km de protecție costieră. Noile suprafețe de nisip vor fi pe deplin pregătite să-și întâmpine vizitatorii începând de la sezonul estival viitor.

O scurtă paranteză etimologică: De la plajele Parisului la șantierele de pe Litoral

Privind spre aceste ample șantiere de înnisipare care transformă malul Mării Negre, este fascinant de observat cum istoria și limba se joacă cu sensurile. Cuvântul „grevă” – pe care îl asociem astăzi exclusiv cu protestul și brațele încrucișate – își trage de fapt rădăcinile tocmai dintr-o plajă de nisip și pietriș de pe malul Senei, din Parisul medieval (Place de Grève). În secolul al XIV-lea, a face „faire grève” însemna exact opusul unei revolte: oamenii fără loc de muncă se adunau pe acea plajă fluvială la revărsatul zorilor, așteptând cu disperare să fie angajați de negustori.

Astăzi, spre deosebire de sensul inversat pe care l-a luat termenul în modernitate, plajele noastre, fie că vorbim despre cele istorice din Constanța sau despre noile întinderi de nisip care câștigă teren la Mangalia și Saturn, își recăpătă menirea lor pură: spații ale destinderii, ale vacanței și ale reconectării cu marea.