Primul gând care îți trece prin cap este cel mai negru: o umflătură pe o arteră care se poate sparge în orice secundă, așa că operația pare singura scăpare. Însă lucrurile stau cu totul altfel în realitate.

Medicul neurolog Adrian Barbu atrage atenția că multe anevrisme mici nu se sparg niciodată. De multe ori, pacienții ajung panicați la doctor trimiși direct spre operație pentru o simplă dilatație de 3 milimetri. O asemenea dimensiune înseamnă că e nevoie de atenție, dar nu și de o intervenție chirurgicală făcută pe fugă. Ghidurile medicale europene spun clar: riscul unei operații preventive trebuie cântărit cu multă atenție în balanță alături de riscul real ca acel anevrism să se modifice în timp. Decizia nu se ia niciodată în grabă, ci ideal de o echipă formată din neurolog, neurochirurg și medic radiolog intervenționist.

Ce este de fapt un anevrism?

Este ca o mică umflătură (gâlmă) care apare pe un cauciuc slăbit la o mașină; la fel, peretele unei artere de la cap s-a subțiat într-un punct. Aproximativ 3% dintre oameni pot avea o astfel de formațiune fără să știe vreodată, adesea descoperită întâmplător. Cele mai multe nu dau niciun simptom, deși cele mai mari pot apăsa pe țesuturi și pot da dureri de cap sau în spatele ochiului.

Faimosul prag de 7 milimetri nu este o regulă bătută în cuie. Un anevrism sub această dimensiune este, de regulă, cu risc mai mic, dar medicii se uită la mulți alți factori: forma lui (dacă e regulată sau are mici umflături pe ea), unde este amplasat, istoricul medical din familie sau stilul de viață (fumatul și tensiunea mare contează enorm). Uneori, un anevrism mic dar ciudat ca formă poate fi urmărit sau tratat, în timp altul mai mare dar stabil poate fi doar monitorizat periodic.

Dacă medicul decide că nu e nevoie de operație, soluția este monitorizarea prin controale imagistice periodice (RMN sau CT de specialitate). Păstrarea vechilor imagini este vitală, pentru ca medicul să poată vedea la controalele următoare dacă umflătura și-a schimbat forma sau dimensiunea.

Ce poți face tu zi de zi pentru a reduce orice risc?

  • Să renunți complet la fumat;
  • Să îți ții tensiunea arterială sub control;
  • Să eviți substanțele stimulante;
  • Să respecți cu sfințenie controalele medicale programate și să ai un stil de viață echilibrat.

Tratamenul

Tratamentul, fie că vorbim de o intervenție prin interiorul vaselor cu spirale metalice, fie de o operație clasică pe creier, se alege doar atunci când riscul de a lăsa lucrurile așa este mai mare decât riscul operației în sine.

Iar un lucru extrem de important: dacă simți vreodată o durere de cap venită pe neașteptate, de o intensitate absolut groaznică, pe care o poți descrie drept „cea mai puternică durere din viața ta”, însoțită poate de greață, amețeală sau probleme de vorbire, sună imediat la 112. Este o urgență medicală majoră.

În concluzie, un anevrism descoperit din întâmplare nu este o sentință și nici motiv de panică oarbă. Este doar un semnal să fii mai atent cu sănătatea ta, să ții legătura cu medicul specialist și să lași specialiștii să decidă calm cel mai bun drum de urmat.

Este însă foarte important de reținut că singurul diagnostic corect și avizat poate fi pus exclusiv de un medic specialist, în urma investigațiilor de specialitate. Articolele citite pe internet au un rol strict informativ și generalist, iar fiecare organism reacționează diferit, având propriile sale particularități și microsimptome.