Potrivit datelor oficiale furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), seismul s-a înregistrat la o adâncime medie de 124,1 kilometri.

Notă editorială. Cum s-au modificat datele tehnice de la alerta automată la revizuirea manuală

În primele minute de la producerea seismului, sistemele automate de avertizare timpurie au emis o estimare preliminară brută, preluată rapid de majoritatea fluxurilor de știri din România. Această primă alertă indica o magnitudine estimată de 4.9 grade pe scara Richter și o adâncime inițială de aproximativ 76,5 kilometri.

Ulterior, în urma localizării definitive și a procesării manuale efectuate de seismologii din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), parametrii oficiali ai evenimentului au fost recalibrați cu precizie științifică:

Magnitudinea reală: Stabilită la 4,8 grade

Adâncimea hipocentrului: Corectată la 124,1 kilometri

Această diferență de adâncime explică de ce cutremurul nu a produs efecte la suprafață în zona epicentrală, dar undele sale de adâncime intermediară s-au propagat pe o suprafață extrem de extinsă, fiind resimțite distinct pe structurile calcaroase din municipiul Constanța și din Podișul Dobrogei.

Care sunt datele tehnice și distanțele față de marile orașe?

Conform măsurătorilor seismologice, mișcarea tectonică s-a produs în apropierea următoarelor noduri urbane:

Brașov: 46 kilometri sud-est

Sfântu Gheorghe: 53 kilometri sud-est

Ploiești: 56 kilometri nord

Buzău: 64 kilometri sud

Târgoviște: 78 kilometri nord-est

Focșani: 86 kilometri sud

Citește și
Primăria Murfatlar continuă lucrările de modernizare. Proiecte noi de infrastructură pentru oraș și satul Siminoc
Din Constanta
Primăria Murfatlar continuă lucrările de modernizare. Proiecte noi de infrastructură pentru oraș și satul Siminoc
„Χρόνια Πολλά, Ελλάδα!” – Ziua Marelui NU (ΟΧΙ), sărbătorită la Constanța. Concert extraordinar al corului Neon Moudanion la Teatrul Elpis
Din Constanta
„Χρόνια Πολλά, Ελλάδα!” – Ziua Marelui NU (ΟΧΙ), sărbătorită la Constanța. Concert extraordinar al corului Neon Moudanion la Teatrul Elpis
Concert Vivaldi la Sinagoga Mare din Constanța. O seară de muzică barocă cu Rodica Nurla și Andreea Bratu
Din Constanta
Concert Vivaldi la Sinagoga Mare din Constanța. O seară de muzică barocă cu Rodica Nurla și Andreea Bratu

Informații utile și recomandări ale autorităților în caz de seism

Institutul de referință: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP)

Recomandări generale: În caz de cutremur, autoritățile recomandă populației să își păstreze calmul, să nu părăsească locuința pe durata mișcării seismice, să se adăpostească sub grindă sau sub o masă solidă și să evite utilizarea lifturilor ori scărilor.

Originea numelui și etimologia termenului „seism” / „seismologie” (Seismos): De la zguduirea antică la fizica pământului

Termenul seism (sinonimul științific pentru cutremur) poartă o încărcătură filologică din elena clasică, definind o mișcare bruscă și violentă a pământului.

Etimologic, cuvântul a fost preluat în limba română din limba franceză (séisme), derivând din termenul grecesc seismos (σεισμός – „zguduire”, „cutremurare”, „furtună” sau „agitație”). Substantivul provine din verbul din greaca veche seio (σείω – „a zgudui”, „a scutura” sau „a face să tremure”). La rândul său, disciplina științifică a seismologiei este un compus din seismos și sufixul -logia (derivat din logos – „discurs”, „știință” sau „studiu”).

În literatura antică elenă, seismos desemna nu doar cutremurele de pământ, ci și furtunile violente de pe mare care zguduiau corăbiile. În fizica modernă a pământului, termenul definește eliberarea bruscă de energie acumulată în faliile tectonice adânci.

Zona seismică Vrancea, curbura Carpaților și propagarea undelor spre Podișul Dobrogei

Resimțirea cutremurelor vrâncene la Constanța reprezintă un fenomen geofizic bine documentat, strâns legat de adâncimea intermediară la care au loc aceste seisme (între 60 și 180 de kilometri).

Focarul seismic din zona Vrancea este situat la curbura Carpaților Orientali, într-o regiune de convergență tectonică unică în Europa. Din cauza adâncimii mari și a orientării structurilor geologice subcrustale, undele seismice de adâncime intermediară se propagă cu o energie considerabilă pe direcțiile nord-est (către Republica Moldova și Ucraina) și sud-est (străbătând Câmpia Română și Podișul Dobrogei până pe litoralul Mării Negre).

Structura calcaroasă și calitățile litologice ale Podișului Casimcea și Podișului Dobrogei de Sud transmit cu ușurință aceste vibrații tectonice, făcând ca seismele cu magnitudine de peste 4,5 grade din Vrancea să fie resimțite distinct de populația din municipiul Constanța și din județele limitrofe.

Vedeți și un Ghid de siguranță seismică pe litoral. Mitul blocurilor comuniste.