Inițiativa are ca scop prevenirea abandonării ilegale a deșeurilor pe domeniul public și menținerea igienei urbane.

Benele verzi de mare capacitate sunt amplasate în două puncte accesibile din cartier:

  • Strada Zefirului, la intersecția cu strada Viorelelor (Platforma 011)
  • Bulevardul 1 Mai Vechi (Platforma 032)

Ce obiecte pot fi depozitate și ce deșeuri sunt strict interzise?

Pentru respectarea normelor de colectare selectivă și prelucrare ecologică, benele sunt destinate exclusiv anumitor categorii de obiecte din uzul casnic:

Categorii ACCEPTATE

  • Mobilier vechi sau deteriorat: Dulapuri, rafturi, mese, scaune, uși din lemn
  • Obiecte de tapițerie și odihnă: Canapele, fotolii, saltele, mochete, covoare
  • Echipamente sanitare și termice: Obiecte sanitare de uz casnic (chiuvete, vase de WC, căzi), calorifere vechi

Categorii INTERZISE

  • Deșeuri menajere: Resturi alimentare și deșeuri umede de zi cu zi
  • Deșeuri din construcții: Moloz, cărămizi, beton, gresie, faianță, tencuială
  • Echipamente electrice și electronice (DEEE): Televizoare, frigidere, mașini de spălat, electrocasnice mici
  • Deșeuri verzi/ambalaje: Hârtie, carton, recipiente din plastic, metal și sticlă

Centrul fix de colectare și sancțiunile legale

Constănțenii care doresc să se debaraseze de deșeuri voluminoase în afara programului din cartiere au la dispoziție centrul fix de colectare pus la dispoziție de operatorul de salubritate:

Adresă centru fix: Bulevardul Aurel Vlaicu nr. 290A, Constanța

Telefon de informații: 0723 372 163

Avertisment legal: Abandonarea deșeurilor de orice tip pe domeniul public al municipiului Constanța constituie contravenție și se sancționează cu amenzi usturătoare, conform legislației de mediu și hotărârilor de consiliu local.

Originea numelui și etimologia eponimului „Pubea” / Eugène Poubelle- Omul care a transformat igiena publică în lege

În limba română, termenul pubelă poartă o poveste filologică și istorică remarcabilă, fiind un eponim direct din limba franceză (poubelle), provenit din numele juristului și prefectului francez Eugène René Poubelle (1831–1907).

Etimologic, substantivul a fost asimilat în vocabularul urban românesc din franceză. La 15 noiembrie 1883, în calitate de Prefect al Departamentului Senei (Paris), Eugène Poubelle a semnat decretul istoric prin care obliga toți proprietarii de imobile din Paris să pună la dispoziția chiriașilor recipiente închise cu capac pentru colectarea deșeurilor menajere, interzicând aruncarea gunoiului direct pe stradă. Decretul specifica inclusiv colectarea selectivă primară (impunând trei recipiente separate: unul pentru deșeuri menajere, unul pentru hârtie și cârpe și unul pentru cioburi de sticlă și ceramică).

Morfologic, numele prefectului a devenit atât de strâns legat de recipienții de gunoi încât ziarul francez Le Figaro a folosit termenul poubelle cu majusculă în 1884, iar în 1890 cuvântul a fost introdus oficial în Dicționarul Academiei Franceze ca substantiv comun. Prin urmare, de fiecare dată când folosim cuvântul pubea, evocăm numele omului de stat francez care a revoluționat salubritatea urbană europeană.

Istoricul igienei publice: De la deversările medievale la apariția camerei de baie și salubritatea modernă

Apariția sistemelor moderne de colectare a deșeurilor și de igienizare urbană a reprezentat una dintre cele mai importante revoluții din istoria sănătății publice, transformând radical speranța de viață în marile orașe.

În Evul Mediu și în Epoca Modernă Timpurie, deșeurile menajere și fecale erau deversate direct pe straduțele înguste ale orașelor (deversare directă), generând mirosuri pestilențiale și epidemii devastatoare de holeră, tifos și ciumă. Începând cu secolul al XIX-lea, odată cu dezvoltarea mișcării igieniste, Statul a început să își asume direct administrarea sănătății publice:

  • Secolul al XIX-lea și igienismul: Curgerea apei potabile în locuințe și construirea rețelelor subterane de canalizare au dus la apariția treptată a spațiului privat numit „camera de baie” în casele burgheze.
  • Reforma lui Eugène Poubelle la Paris: Prin obligativitatea recipientelor cu capac și colectarea organizată de către primărie, Parisul a devenit un model european de curățenie publică.
  • Modernizarea infrastructurii urbane: Trecerea de la căruțele cu gunoi la autovehiculele specializate de salubritate și containerele temporare de cartier (cum sunt cele din Poarta 6) reprezintă continuitatea acestei lungi tradiții de protejare a sănătății comunitare.

Vedeți și Insulele ecologice din Constanța: între „insule” de beton, nemulțumiri și ecoul orașului de la mare